Screeningul citologic s-a dovedid a fi într-atât de eficient în prevenirea carcinomului cervical invaziv, încât importan?a sa ca problem? de s?n?tate tinde s? fie umbrit? de dezavantajele ?i posibilele riscuri de screening în sine. 

În Anglia, unde, odat? cu lansarea programului NHS pentru screeningul de col uterin în 1988, rata de acoperire cu screening a fost înalt?, CIN3 a fost adesea identificat ?i tratat la femeile cu vârsta cuprins? între 25 ?i 29 de ani (Figura 5.3).  Aceasta este, de asemenea, o grup? de vârst? în care este adesea depistat? infec?ia HPV reversibil? (Figura 5.4), f?când diferen?a dintre LSIL – o afec?iune predominant reversibil?, ?i HSIL – una care comport? un risc de progresie spre cancerului invaziv, principalul accent pentru citologie. 

În timp ce cancerul de col uterin cu simptome clinice evidente se întâlne?te rar la femei sub 30 de ani, cel ocult ?i microinvaziv poate fi întâlnit la femei cu vârsta cuprins? între 25 ?i 29 de ani în rândul popula?iilor supuse unui screening bine stabilit (Castanon et. al 2013).

Evitarea supra-diagnostic?rii leziunilor reversibile

Wilson & Jungner (1968) au recunoscut poten?iala problem? a supra-diagnostic?rii leziunilor „borderline” (Figura 5.2), care s-a dovedit a fi o problem? ce ?ine de screeningul cancerului de col uterin.  În majoritatea laboratoarelor, num?rul de LSIL combinat cu rapoartele citologice atipice sau borderline dep??e?te masiv num?rul HSIL.  De exemplu, în Anglia (datele din 2013-14), 1,8% din rapoartele corespunz?toare de citologie au fost raportate, în medie, ca discarioz? u?oar? (echivalent? cu LSIL) sau borderline (5,3%) comparativ cu 1,3% de discarioz? de grad înalt (echivalent? cu HSIL) sau cancer (HSCIC 2014).  Mai mult, ratele de pozitivitate HPV la femeile cu citologie tipic? în Europa sunt chiar mai mari (Figura 5.4, de la Bruni et al. 2010).