Depistarea cancerelor oculte în stadiu incipient

Depistarea cancerelor invazive oculte în rândul femeilor ce nu prezintă simptome poate duce la creșterea incidenței cancerului în stadiile timpurii de screening organizat. 

În urma auditării a 382 de cazuri de cancer înregistrate în perioada 1985-1996 în orașul Southampton, perioadă în care se introducea screeningul organizat în contextul screeningului oportunistic al cărui control al calității era precar, s-a depistat o tendință de la cancere simptomatice la cancere depistate prin screening cu o creștere a incidenței generale pe parcursul „stadiului de prevalenţă” (Figura 6.7). 

Cancerele depistate prin screening se diagnostichează mai degrabă la etapa I: Andrae și alții (2008), astfel în 91% din cazurile de cancer depistate prin screening au fost împărțite egal între stadiul IA și stadiul IB, spre deosebire de 51% în cazul cancerelor simptomatice (12% IA, 39% IB). 

 

Cancere depistate prin screening

  • Cancerele depistate prin screening pot să sporească incidența cancerului în stadiile timpurii ale screeningului organizat
  • Cancerele depistate prin screening de obicei sunt diagnosticate ca și cancere IA sau IB1

 

Figure 6.7. Trend from symptomatic to screen-detected cancer in Southampton (Figure 1 from Herbert et al. 2009)

 

În concluzie, potrivit datelor privind programele de screening organizat raportate cu mai bine de 25 de ani urmă, precum și a celor organizate mai recent, la evaluarea eficacității sau, invers, a incidenței și a mortalității trebuie să se ia în calcul mai mulți factori.

Măsurarea efectului screeningului organizat la nivel central depinde de

  • Corectitudinea înregistrării cancerului
  • Efectul screeningului spontan efectuat pe lângă screeningul organizat
  • Categoria de vârstă a femeilor ce efectuează screeningul și intervalurile de screening
  • Respectarea recomandărilor
  • Riscul de îmbolnăvire a diferitor cohorte de vârstă
  • Distincția dintre cancerele depistate prin screening și cancerele simptomatice
  • Controlul calităţii tuturor aspectelor ale programului

 

Concluzii la Capitolul 6

  1. Screeningul organizat poate micșora incidența și mortalitatea prin cancerul de col uterin cu 80%
  2. Modificările incidenței și mortalității prin cancerul de col uterin pot fi mascate de modificările în prevalenţa HPV în rândul populației
  3. Estimarea efectului screeningului depinde de corectitudinea înregistrării cancerului
  4. Eficacitatea aparentă a screeningului organizat poate fi afectată de screeningul spontan efectuat în rândul aceleiași categorii de femei
  5. Eficacitatea screeningului depinde de respectarea recomandărilor
  6. Eficacitatea screeningului depinde de categoria de vârstă a femeilor ce efectuează screeningul și de intervalurile de screening
  7. Controlul calităţii tuturor aspectelor programului este esențial pentru un screening reușit
  8. Etapele timpurii ale screeningului eficient pot crește incidența prin depistarea timpurie a cancerelor invazive oculte în rândul femeilor ce nu prezintă simptome

 

X